„Being Boring” – cântecul „neînțeles” al celor de la Pet Shop Boys

Continuăm astăzi seria de recomandări muzicale cu o piesă de la Pet Shop Boys. Toată lumea știe „It’s A Sin”, „West End Girls”, „What Have I Done to Deserve This?” sau „Always On My Mind”. Astăzi însă nu vorbim despre niciuna dintre ele, ci despre „Being Boring” – o piesă „neînțeleasă”, dar extrem de frumoasă și melancolică.

Foarte mulți fani și critici muzicali consideră melodia una dintre cele mai frumoase compoziții scrise vreodată de duo-ul britanic. Inclusiv Neil Tennant și Chris Lowe au spus în mai multe rânduri că este probabil cel mai bun cântec pe care l-au compus vreodată. Și totuși, în mod aproape ironic, atunci când a fost lansată în 1990, piesa a fost un eșec comercial.

Nu a ajuns number one. Nu a dominat radiourile. Nu a avut succesul uriaș al altor hituri Pet Shop Boys. Dar poate tocmai asta face „Being Boring” atât de specială. Nu pare o melodie făcută pentru topuri. Pare mai degrabă o conversație sinceră despre timp, tinerețe, prietenii pierdute și felul în care oamenii se schimbă pe măsură ce înaintează în vârstă. Iar dacă o asculți în momentul potrivit din viață, are șanse mari să te lovească mai tare decât aproape orice altă piesă pop.

Cine sunt Pet Shop Boys și cum au schimbat muzica pop

Pet Shop Boys este un duo britanic de synth-pop format la începutul anilor ’80, după ce Neil Tennant și Chris Lowe s-au întâlnit întâmplător într-un magazin de electronice din Londra. Conexiunea lor muzicală aproape instantanee a dus la apariția unuia dintre cele mai influente proiecte pop din istoria muzicii electronice, într-o perioadă în care acest gen devenea tot mai popular.

Cei doi au reușit să iasă rapid în evidență printr-o combinație rară: melodii dance accesibile, dar construite în jurul unor versuri inteligente, sofisticate și adesea melancolice. Neil Tennant era editor muzical și avea trei mari pasiuni: muzica pop, cinematografia și literatura. Chris Lowe era mult mai retras și minimalist ca imagine, însă contribuția lui la sound-ul trupei a fost esențială. Împreună au creat un stil care avea să influențeze generații întregi de artiști synth-pop și electropop.

De-a lungul timpului, Pet Shop Boys au devenit celebri nu doar pentru hiturile lor, ci și pentru estetica elegantă și rece pe care au construit-o în jurul trupei. Spre deosebire de alte formații pop ale vremii, evitau dramatismul exagerat și preferau un stil aproape cinematografic. Iar „Being Boring” avea să devină probabil cea mai personală și matură piesă din întreaga lor carieră.

Pet Shop Boys în anii ’80 – de la synth-pop la statutul de fenomen mondial

Combinația dintre muzica dance și versurile inteligente, ironice și uneori surprinzător de profunde le-a adus un succes uriaș, inclusiv în Statele Unite. Într-o perioadă în care piața muzicală era dominată de hituri comerciale simple și directe, Pet Shop Boys ofereau publicului ceva diferit. Cântecele lor vorbeau despre religie, politică, societate, singurătate sau alienare urbană, toate prezentate într-un mod elegant și ușor de digerat pentru majoritatea ascultătorilor.

Primul lor mare hit a fost „West End Girls”. Piesa a fost lansată inițial în 1984, însă nu a avut succes, așa că a fost relansată ulterior într-o variantă produsă de Stephen Hague. De data aceasta, melodia a ajuns numărul 1 atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite și a fost considerată una dintre cele mai importante piese pop ale anilor ’80. Au urmat apoi și alte succese uriașe precum „Suburbia”, „It’s A Sin”, „Domino Dancing” sau „Always On My Mind”.

Până la sfârșitul anilor ’80, Pet Shop Boys deveniseră deja o adevărată instituție a muzicii pop. Tot atunci, Neil Tennant începea să scrie versuri din ce în ce mai personale și mai melancolice. „Being Boring” poate candida fără probleme la titlul de cea mai sinceră piesă din istoria trupei.

Povestea reală din spatele piesei

Mulți oameni cred că „Being Boring” este doar o melodie despre nostalgie și trecerea timpului. În realitate însă, piesa are o încărcătură emoțională mult mai profundă. Versurile au fost inspirate parțial de unul dintre prietenii apropiați ai lui Neil Tennant, care murise din cauza SIDA. La finalul anilor ’80 și începutul anilor ’90, epidemia HIV/SIDA afecta puternic comunitatea artistică și comunitatea gay, iar foarte mulți oameni trăiau cu sentimentul că întreaga lor generație începea să dispară mult prea devreme.

Neil Tennant nu a vrut să transforme piesa într-o melodramă explicită despre moarte. În schimb, a ales să vorbească despre timp, amintiri și felul în care oamenii își privesc viața atunci când nu mai sunt tineri. Titlul piesei vine dintr-o frază celebră a lui Zelda Fitzgerald: „She refused to be bored chiefly because she wasn’t boring.” Această idee devine practic tema centrală a cântecului.

La începutul piesei, versurile descriu libertatea și entuziasmul tinereții. Personajele din melodie organizează petreceri, experimentează, încearcă să trăiască fără limite și au impresia că timpul nu se va termina niciodată. Dar apoi totul începe să se schimbe. Oamenii îmbătrânesc. Unii dispar. Percepțiile se modifică. Iar lucrurile care păreau permanente devin doar niște amintiri.

De ce piesa „lovește” atât de tare după o anumită vârstă

Există melodii pe care le înțelegi imediat și melodii care capătă sens abia după ce treci prin anumite experiențe. „Being Boring” este exact genul acela de cântec.

Foarte mulți oameni au spus că atunci când au ascultat piesa în adolescență sau la 20 de ani nu au simțit mare lucru. Li se părea doar o melodie calmă și elegantă. Dar după 30 sau 40 de ani, versurile încep să lovească complet diferit.

Pentru că nu mai vorbește doar despre tinerețe. Vorbește despre faptul că începi să realizezi cât de repede trece timpul. Despre oamenii pe care i-ai pierdut fără să crezi că asta se va întâmpla vreodată. Despre prieteniile care dispar. Despre momentele în care te uiți în urmă și îți dai seama că anumite perioade din viață s-au terminat pentru totdeauna.

Și poate cel mai important: despre frica de a deveni „boring” – plictisitor. Nu plictisitor în sensul superficial al cuvântului, ci previzibil, blocat într-o rutină și deconectat de la emoțiile care făceau viața interesantă. Asta este una dintre marile teme explorate în versurile piesei. Nu vorbește doar despre nostalgie. Vorbește despre maturizare și despre schimbarea perspectivei asupra vieții odată cu trecerea timpului.

Un videoclip considerat prea controversat pentru MTV

În mod ironic, una dintre cele mai apreciate piese Pet Shop Boys a fost însoțită și de unul dintre cele mai controversate videoclipuri ale trupei. Clipul pentru „Being Boring”, regizat de Bruce Weber, era artistic, elegant și foarte diferit de videoclipurile pop clasice ale perioadei. Filmarea alb-negru avea o atmosferă aproape cinematografică și prezenta imagini inspirate din cultura underground, cluburile și moda sfârșitului de ani ’80.

Totuși, videoclipul conținea și nuditate parțială, plus imagini considerate prea provocatoare pentru televiziunile mainstream din acea perioadă. MTV America a refuzat să difuzeze versiunea originală a clipului, iar asta a afectat serios promovarea piesei în Statele Unite. Pentru mulți fani, a fost încă o dovadă că „Being Boring” nu era o melodie făcută pentru succes comercial instant. Era prea matură, prea melancolică și prea sinceră pentru standardele pop ale începutului anilor ’90.

De ce a fost un eșec comercial?

Astăzi pare aproape imposibil de crezut, dar „Being Boring” nu a fost un hit uriaș atunci când a apărut. Există mai multe motive pentru asta. În primul rând, piesa era complet diferită de ceea ce publicul aștepta de la Pet Shop Boys. Oamenii voiau hituri dance și refrene explozive. În schimb, au primit o melodie lentă, contemplativă și foarte introspectivă.

În al doilea rând, începutul anilor ’90 marca deja o schimbare importantă în muzică. Cultura pop începea să se îndrepte spre alte direcții, iar synth-pop-ul clasic își pierdea treptat dominația. Mai exista și problema faptului că piesa nu era ușor de „digerat”. Nu este genul de melodie care să explodeze instant la prima ascultare. Necesită timp. Necesită atenție. Necesită experiențe de viață. Și poate tocmai de aceea a rezistat atât de bine în timp.

De la eșec la statut de capodoperă

Deși la lansare nu a avut succes comercial uriaș, reputația piesei a crescut enorm odată cu trecerea anilor. Astăzi, „Being Boring” apare constant în listele celor mai bune melodii Pet Shop Boys și în topurile dedicate celor mai bune cântece pop britanice din toate timpurile.

Inclusiv oamenii care poate nici nu ascultă în mod normal Pet Shop Boys recunosc faptul că melodia are ceva aproape imposibil de explicat. Este tristă fără să fie melodramatică. Este nostalgică fără să devină siropoasă. Și reușește să vorbească despre moarte și timp fără să spună niciodată lucrurile direct. Foarte puține melodii reușesc asta.

Instrumentalul care pare că „plutește”

O mare parte din forța emoțională a piesei vine și din instrumental. Producția realizată de Pet Shop Boys împreună cu Harold Faltermeyer creează senzația că melodia plutește undeva între trecut și prezent.

Ritmul este calm, sintetizatoarele par desprinse dintr-un vis, iar vocea lui Neil Tennant seamănă mai degrabă cu cea a unui narator decât cu a unui cântăreț. Totul sună elegant și melancolic în același timp.

Și poate cel mai impresionant lucru este faptul că piesa nu încearcă niciodată să manipuleze emoțional ascultătorul. Nu există explozii dramatice. Nu există artificii inutile. Totul este reținut. Iar exact această reținere face melodia atât de puternică.

„I never dreamt that I would get to be the creature that I always meant to be”

Mulți fani consideră acesta unul dintre cele mai frumoase versuri scrise vreodată de Neil Tennant. Pentru că surprinde perfect sentimentul acela ciudat pe care îl au foarte mulți oameni atunci când ajung la maturitate. În tinerețe ai impresia că viața reală începe mai târziu. Că într-o zi o să devii „versiunea finală” a ta. Dar apoi anii trec și realizezi că deja ai devenit omul care ești.

Iar uneori sentimentul acesta poate fi emoționant. Alteori poate fi puțin înfricoșător. „Being Boring” vorbește exact despre acel moment: clipa în care începi să înțelegi că timpul nu mai pare infinit. Sincer, când eram mic, credeam că până la 18 sau 19 ani e deja o „viață de om”. Când ești copil, timpul pare că trece mult mai greu.

De ce piesa continuă să fie redescoperită

Interesant este că „Being Boring” continuă să fie descoperită constant de generații noi de ascultători. Mereu vor exista oameni care caută muzică sinceră și profundă, iar piesa asta nu face excepție. În ultimii ani, melodia a devenit tot mai cunoscută inclusiv printre fanii muzicii art-pop. Eu am descoperit-o acum aproximativ 10 ani, când am făcut o scurtă, dar intensă, obsesie pentru „Suburbia”. Din una în alta, am ajuns și aici.

Și uite că, după atâta timp, am ajuns să am o platformă suficient de mare încât să fac piesa asta puțin mai cunoscută și în România. Cum am mai spus: muzica bună merită ascultată și dată mai departe.