„I Know Him So Well”: O baladă ieșită din „cenușa” ABBA

Știu că vă povestesc foarte des despre melodii din „Universul” ABBA, dar promit că facem o mică pauză după ziua de azi. Nu pentru că nu mai am piese frumoase, de care probabil n-ați auzit, ci pentru că vreau să merg și în alte direcții. Recomandarea mea de astăzi este „pe jumătate” de la ABBA, pentru că versurile sunt scrise de Tim Rice. Este vorba de piesa „I Know Him So Well” de pe albumul-concept al musicalului „Chess”. Înainte, ca de obicei, facem puțină istorie.

Sfârșitul ABBA și începutul a ceva nou

În 1980, ABBA era încă un nume extrem de popular pe scena muzicală. „Super Trouper”, cel mai nou album al lor, era și cel mai bine vândut. În URSS se estimează că peste 40 de milioane de copii (legale sau ilegale) ar fi fost distribuite. Cu toate astea, cei patru suedezi nu mai erau atât de fericiți să lucreze împreună și fiecare își dorea s-o apuce pe drumul lui. Fetele își doreau să lanseze albume solo, iar băieții visau să scrie un musical.

Era o idee mai veche de-a lor, pe care au „experimentat-o” în timpul turneului australian din 1977, când ABBA a interpretat un „mini-musical” – „The Girl With Golden Hair”. Doar că de data asta voiau ceva „mare”. Inițial au vrut să scrie un musical despre Crăciun, bazat pe ceea ce avea să devină piesa „Happy New Year”, dar ideea a fost abandonată destul de rapid. Apoi, a venit o invitație din partea lui Tim Rice pentru a scrie muzica următorului său musical.

Tim Rice și ideea despre șah

Una dintre ideile care îl obsedau de ani buni pe Tim Rice era să scrie un musical despre șah. OK… șah? Da, pentru că șahul devenise un simbol al Războiului Rece. În anii ’70 erau legendare turneele mondiale de șah, unde se înfruntau maeștrii din Statele Unite cu maeștrii din URSS. Rice a fost fascinat de meciul legendar din 1972 dintre americanul Bobby Fischer și sovieticul Boris Spassky. Era un duel în care politica, psihologia și geopolitica se amestecau cu mișcările de pe tablă. E povestea luptei dintre un campion american capricios și un sovietic care visa să fugă în Vest.

Problema era că niciunul dintre oamenii cu care lucra de obicei Rice nu s-a arătat interesat. Când aproape își pierduse orice fel de speranță, producătorul american Richard Vos i-a sugerat ceva neașteptat: de ce n-ar vorbi cu băieții de la ABBA? În fond, trupa era în pragul destrămării, iar ei încercau să-și pregătească un viitor muzical post-ABBA.

Prima întâlnire din Stockholm

Rice nu și-ar fi imaginat niciodată că Andersson și Ulvaeus ar fi interesați de un proiect de acest gen. Și totuși, prin intermediul lui Thomas Johansson, impresarul de turnee al trupei, mesajul ajunsese la Stockholm. Benny și Björn își doreau exact asta — un cadru mai larg decât cel al unui single de câteva minute, o poveste care să fie susținută de două ore de muzică. Asta era promisiunea pe care le-o făcea producătorul britanic, suficient cât să accepte o întâlnire.

Pe 15 decembrie 1981, Tim Rice a aterizat la Stockholm pentru prima întâlnire oficială. Rice le-a prezentat câteva idei, inclusiv una despre criza rachetelor din Cuba, dar ideea șahului a prins imediat. Benny și Björn au văzut în ea tocmai ce le plăcea: politică, romantism, tensiune dramatică și — nu în ultimul rând — posibilitatea unor melodii cu adevărat mari, grandioase. Mai e un motiv în spatele alegerii lor: ABBA tocmai fusese interzisă în URSS din cauza albumului „The Visitors”, care are un substrat politic. Ei, cumva, au fost activiști politici.

Peste aproape un an, în noiembrie 1982, când se afla la Londra pentru promovarea colecției „The Singles: The First Ten Years”, colaborarea a fost oficializată. S-a înființat compania Three Knights Ltd special pentru proiectul Chess. Cei trei cavaleri — Andersson, Ulvaeus, Rice — se puseseră pe treabă. Dacă lucrul la Chess urma să înceapă, cel la ABBA se termina neoficial în acel final de an, deși băieții au mai încercat câteva lucruri legate de ABBA chiar la începutul lui 1983.

Cum a fost scris Chess și cum a apărut „I Know Him So Well”

Procesul de creație a fost unul oarecum „neconvențional”. Tim Rice descria atmosfera și emoția fiecărui cântec pe care și-l imagina, Benny și Björn compuneau muzica și trimiteau casetele la Londra. Unele „demo-uri” erau înregistrate chiar de Björn, cu versuri scrise de el, doar pentru a-i da o idee lui Tim Rice. Unul dintre cele mai celebre „demo-uri” din acea perioadă este „Every Good Man”, devenit ulterior „Heaven Help My Heart”. Ce-l face așa de special? Ei bine, este interpretat de nimeni alta decât fosta lor colegă de trupă, Agnetha Fältskog.

Unele melodii au pornit de la material mai vechi din istoria ABBA. De exemplu, linia melodică de la „I Know Him So Well” nu este complet nouă, ci este inspirată din „I Am an A”, o piesă cântată în turneul din 1977, dar care nu a fost lansată niciodată oficial. Circula deja pe bootleg-uri și era cunoscută de fani înfocați ai grupului. Pornind de aici, Benny și Björn au reconfigurat-o, au extins-o, au îmbogățit-o și au transformat-o în ceva cu totul diferit: o baladă lentă, sinuoasă, cu un final emoțional copleșitor.

Piesa a fost concepută pentru un moment specific din musical: cel în care Florence, amanta campionului american de șah, și Svetlana, soția abandonată a campionului rus, ajung față în față. Nu se urăsc — sau, cel puțin, nu în modul așteptat. Fiecare înțelege, în felul ei, că bărbatul pe care-l iubesc este mai complex și mai imperfect decât l-au crezut. Cele două voci nu se contrazic — se completează, ca piesele unui puzzle dureros.

Lansarea albumului-concept „Chess”

Înainte ca musicalul „Chess” să apară pe Broadway sau West End, a fost lansat un album-concept. Un album-concept este o collecție de piese care sunt unite de o temă centrală, o narațiune sau o stare de spirit. Spre deosebire de albumele obișnuite, care sunt colecții de melodii independente, un album-concept se ascultă cap-coadă, ca o poveste sau un proiect unitar. „Chess” a venit în toamna lui ’84 ca un album dublu.

Piesele au fost înregistrate cu ajutorul London Symphony Orchestra și au o „distribuție” aleasă cu preju, din care fac parte Elaine Paige, deja o legendă a West End-ului după rolul din „Evita”, și Barbara Dickson, o cântăreață pop cu o carieră deja foarte solidă în Marea Britanie și nu numai. Ceea ce nu știa nimeni la lansare era că cele două nu se întâlniseră niciodată în studio. Elaine și Barbara s-au întâlnit pentru prima dată când a început promovarea albumului.

„Chess” a apărut pe 26 octombrie 1984 și în Marea Britanie a ajuns abia pe locul 84 în topuri. Era un rezultat destul de slab. Cred că și dacă lansa ABBA ceva după doi ani, tot era mai bine primit. În Europa de Nord a mers un pic mai bine, dar în Statele Unite a fost complet ignorat. Criticii au fost împărțiți: unii lăudau proiectul pentru curajul și ambiția lui, alții îl considerau prea politizat și incoerent. Cu toate astea, „Chess” avea să devină un succes enorm atât la Londra, cât și la New York.

Numărul 1 în topuri

Lucrurile s-au schimbat radical când „I Know Him So Well” a fost lansată ca single, în decembrie 1984. La început, a intrat în Top 40, mult mai bine decât albumul. Ulterior, a urcat vertiginos spre Top 10 și apoi spre numărul 1, detronând un alt super-hit, „Last Christmas” de la Wham! Acolo a rămas timp de 5 săptămâni, lucru care a dus albumul în Top 10 din Marea Britanie și în Top 50 din Statele Unite.

Cel mai bine vândut duet feminin din istorie

Cifrele vorbesc de la sine. Cartea Recordurilor îl are înregistrat ca cel mai bine vândut single din topurile britanice interpretat de un duo feminin. La momentul în care scriu eu acest articol, s-au vândut aproape 1 milion de exemplare. Într-un clasament oficial publicat de Official Charts Company, „I Know Him So Well” a ocupat locul 7 în topul all-time al celor mai bine vândute duete, alături de John Travolta & Olivia Newton-John, Puff Daddy & Faith Evans și Elton John & Kiki Dee.

Viața scenică a musicalului

„Chess” nu a fost un succes extrem de mare în teatre. Lansat pe scena teatrului Prince Edward din Londra în 1986, spectacolul a primit recenzii amestecate. Povestea era considerată prea complicată, prea „densă” politic și greu de urmărit. În 1988, musicalul a ajuns în cele din urmă pe Broadway, unde a fost un eșec de proporții, închizându-se după mai puțin de două luni. Și totuși, „Chess” nu a murit. Ba chiar în 2025 a revenit pe Broadway și se pare că are parte de un succes important.

Alte versiuni ale piesei

„Forța” piesei s-a dovedit și prin numărul impresionant de artiste (și artiști) care au ales s-o cânte. Printre cele mai emoționante versiuni se numără cea înregistrată de Whitney Houston împreună cu mama sa, Cissy Houston. Duetul mamă-fiică a fost înregistrat pentru al doilea album al lui Whitney, „Whitney”, și a fost lansat ca single în 1988 în Australia, Germania, Olanda și Spania. Alegerea piesei pentru un duet cu mama sa nu era întâmplătoare — vocile celor două se împleteau natural, transformând un cântec despre rivalitate amoroasă într-o celebrare a armoniei între generații.

Versiunea „Houston” ne-a arătat, de fapt, că „I Know Him So Well” nu e doar despre musicalul despre șah sau Războiul Rece. Trebuie doar să fi iubit pe cineva în viața asta și să fi realizat că dragostea nu îți oferă niciodată „cunoașterea” deplină a celuilalt.

Melanie C și Emma Bunton, foste membre Spice Girls, au înregistrat o versiune pentru albumul lui Melanie C, „Stages” (2012) — un album dedicat pieselor de teatru care au marcat-o de-a lungul vieții. În 2011, piesa a ajuns și la Comic Relief, în forma unui duet neașteptat: Susan Boyle, cântăreața care devenise un fenomen mondial după audiția sa la „Britain’s Got Talent”, și Peter Kay în rolul alter ego-ului său feminin, Geraldine McQueen. Versiunea lor a ajuns pe locul 11 în topurile britanice în 2011.

Concluzii de final

„Chess” este unul dintre lucrurile care au dus la lansarea musicalului „Mamma Mia”, bazat pe muzica ABBA. Nu cred că trebuie să vă spun cât de popular este „Mamma Mia”, dacă și astăzi este prezentat în zeci de țări, s-au făcut două filme și ABBA a revenit puternic în cultura pop mondială. Atât de puternic, că i-a convins pe cei patru să revină în studio și să ne ofere albumul „Voyage” din 2021.

Dacă e un lucru pe care sunt mândru că l-am moștenit de la mama mea, este pasiunea pentru muzica bună. Am crescut cu ABBA și țin și acum minte ordinea melodiilor de pe caseta „ABBA Gold” pe care o avea mama. Visul meu cel mai mare a fost ca într-o zi să scap de caseta asta și să descopăr tot ce avea ABBA de oferit. Și uite că am ajuns să descopăr și chestii care nu-s neapărat legate de ABBA, dar care sunt din același univers.