Cătălin Măruță revine în televiziune, la doar șase luni după ce a fost dat afară de la Pro TV

Nu mai este un zvon și nici una dintre acele „informații pe surse” care dispar după două zile. Cătălin Măruță se întoarce în televiziune și o face exact acolo unde puțini se așteptau: la Antena 1, marea rivală a postului la care a lucrat timp de 18 ani.

Din această toamnă, Măruță va prezenta „Furnicuțele”, emisiunea lansată în primăvară cu Denise Rifai. Practic, Denise pleacă de la pupitrul show-ului, Măruță îi ia locul, iar Antena 1 încearcă să transforme un format care a pornit decent, dar n-a rupt audiențele, într-un succes adevărat.

Mutarea este cu atât mai interesantă cu cât au trecut doar șase luni de la ultima ediție „La Măruță”. Pe 6 februarie 2026, prezentatorul stingea lumina în platoul de la PRO TV și încheia una dintre cele mai lungi povești din televiziunea românească. Acum, înainte ca lumea să apuce să se obișnuiască de tot cu absența lui, se întoarce „pe sticlă”.

Dar povestea lui Cătălin Măruță în televiziune nu a început la PRO TV. Cu mult înainte de canapeaua lui Happylica, de „Sosurile lui Măruță”, de scandaluri, exclusivități și amenzi de la CNA, a existat un tânăr cu părul lung care punea muzică la TVR 2.

Înainte de televiziune a fost radioul

Cătălin Măruță a venit în București din Târgu Jiu, în 1996, pentru a urma Facultatea de Drept. Numai că roba de avocat nu prea avea cum să se lipească de el. Încă din perioada liceului îi plăcea să pună muzică la petreceri și să se joace de-a omul de radio. Vorbea peste melodii, făcea dedicații și încerca să țină lumea în priză. Exact lucrurile pe care avea să le facă, la o scară mult mai mare, la televizor.

În timpul facultății a ajuns să lucreze la radio, apoi la televiziunea Europa Nova din Rahova, unde, potrivit propriilor amintiri, a ajuns inclusiv redactor-șef. A trecut și pe la Activ FM. Era finalul anilor ’90, când radiourile și televiziunile mici erau adevărate școli. Învățai direct, în emisie. Dacă te bâlbâiai, te auzea toată lumea. Dacă erai bun, exista șansa să te remarce un post mai mare.

În cazul lui Măruță, postul mai mare a fost TVR 2.

Tânărul cu plete de la „Tonomatul DP2”

La începutul anilor 2000, TVR 2 încerca să pară mai tânăr decât fratele său mai mare, TVR 1. Așa a apărut „Trupa DP2”, un proiect în care au fost cooptați mai mulți tineri în urma unui casting. Printre ei se afla și Cătălin Măruță.

La început n-a primit singur cheile emisiunii. A făcut parte din echipă, a prins experiență și, încet-încet, energia lui l-a împins în față. Din „Trupa DP2” s-a născut „Tonomatul DP2”, iar Măruță a devenit gazda principală.

Probabil vi-l amintiți cu părul lung și ondulat, mult mai slab și la fel de vorbăreț ca astăzi. „Tonomatul” era un fel de MTV făcut cu mijloacele TVR-ului: videoclipuri, invitați din muzică, dedicații și multă improvizație. Într-o televiziune publică încă rigidă, Măruță părea venit din alt film.

În verile acelor ani făcea „Plaja lui Măruță”, de la Costinești. Bugetele nu erau spectaculoase. El a povestit ulterior că echipa ajungea să mănânce pe la terasele care îi recunoșteau drept „băieții de la televiziune”. Dormeau pe plajă, filmau și se bucurau că apar la TV. Nu sună foarte confortabil, dar probabil că exact acolo s-a format Măruță pe care aveam să-l vedem mai târziu: omul care poate vorbi cu oricine și poate scoate o emisiune din aproape nimic.

La TVR a mai prezentat „Faimoșii”, „Plaja lui Măruță”, selecția națională Eurovision din 2006, alături de Luminița Anghel, și evenimente precum Festivalul Callatis.

Totuși, visul său nu era TVR. Măruță a recunoscut că își dorea să ajungă la PRO TV și că urmărea aproape obsesiv postul din Pache Protopopescu. Știa emisiunile, grafica și oamenii care lucrau acolo. La începutul anilor 2000, PRO TV era pentru un tânăr de televiziune cam ce era Real Madrid pentru un puști care juca fotbal în spatele blocului.

Numai că, înainte să ajungă acolo, a făcut un ocol destul de ciudat.

Realitatea TV: bani mulți, mașină de serviciu și o mare dezamăgire

Sorin Enache, fost om important în PRO TV, îi propusese mai întâi un matinal la Antena 1. Măruță a refuzat. Era prins cu „Tonomatul” și urma să plece la mare pentru „Plaja lui Măruță”. Câțiva ani mai târziu, același Sorin Enache l-a căutat din nou, de data aceasta din partea Realitatea TV.

În 2005, Realitatea încerca să devină mai mult decât o televiziune de știri. Mai mulți oameni care lucraseră la PRO TV ajunseseră acolo, iar lui Măruță i s-a vândut ideea că se construiește un fel de „nou PRO TV”. A acceptat și a plecat de la TVR.

Diferența financiară era uriașă. La Realitatea a primit un salariu pe care nu-l putea compara cu banii de la televiziunea publică și chiar o mașină de serviciu. Numai că emisiunea întârzia să înceapă. Banii intrau, dar el stătea mai mult pe margine și era întrebat pe stradă de ce nu mai apare la televizor.

Până la urmă, între 24 octombrie și 23 decembrie 2005, a prezentat matinalul „Trezește-te la Realitate cu Măruță”. Era o încercare de a pune ceva mai mult divertisment într-un post de știri. Pe hârtie, ideea nu era rea. În realitate — ca să facem și gluma obligatorie — Măruță nu s-a potrivit deloc cu atmosfera de acolo.

Un episod povestit chiar de el spune destul de multe. Într-o ediție l-a avut invitat pe Mircea Geoană și l-a întrebat dacă are numărul lui Ion Iliescu. Apoi i-a propus să-i dea un „beep”, ca să vadă dacă fostul președinte sună înapoi. O glumă perfect normală pentru stilul lui Măruță, dar cam prea relaxată pentru sobrietatea pe care o dorea conducerea unei televiziuni de știri.

După numai câteva luni, a hotărât să plece. Spune că s-a dus la Sorin Ovidiu Vîntu și i-a returnat banii încasați, deși nu era obligat să facă asta. Motivul a fost foarte simplu: nu era fericit.

Măruță s-a întors la TVR 2. În vara lui 2006 a realizat din nou „Plaja lui Măruță”, iar din toamnă a revenit la „Tonomatul DP2”. În 2007 era încă una dintre cele mai vizibile figuri ale postului public. Numai că, în septembrie, visul său mai vechi s-a împlinit: a semnat cu PRO TV.

22 octombrie 2007: începe „Happy Hour”

Pe 22 octombrie 2007, Cătălin Măruță intra pentru prima dată în direct la PRO TV cu „Happy Hour”. Emisiunea ocupa intervalul de după-amiază și venea cu o formulă simplă: muzică live, vedete, interviuri, jocuri și multă voie bună.

În primii ani, Măruță a făcut mare caz din lupta împotriva playbackului. Artiștii erau invitați să cânte live, lucru care astăzi poate părea normal, dar în televiziunea românească a anilor 2000 nu era deloc garantat. În platou erau „Veverițele”, canapeaua Happylica și o atmosferă care semăna mai mult cu un spectacol decât cu emisiunile mondene de mai târziu.

Succesul a venit foarte repede. În 2008, primul an întreg de emisie, „Happy Hour” ar fi adus PRO TV aproximativ 5,2 milioane de euro din publicitate. A fost emisiunea cu cele mai mari încasări din piață, peste Știrile PRO TV, „Cronică Cârcotașilor”, „Noră pentru mama” sau „Din dragoste”. În 2009 a rămas în frunte, cu aproape 4,5 milioane de euro în primele nouă luni.

Cu alte cuvinte, PRO TV nu luase doar un băiat simpatic de la TVR 2. Luase o adevărată mașină de făcut bani.

De la muzică live la războiul tabloid

Televiziunea de după-amiază s-a schimbat însă foarte mult la începutul anilor 2010. Antena 1 avea „Acces Direct”, tabloidele tipărite erau încă puternice, iar fiecare divorț, ceartă sau poveste dubioasă din lumea vedetelor se transforma într-o bătălie pentru audiență.

„Happy Hour” a intrat și ea în acest joc. Muzica a rămas, dar emisiunea a început să se ocupe tot mai mult de scandaluri, despărțiri, înmormântări, personaje controversate și cazuri sociale. Chiar Măruță explica, în 2013, că devenise ciudat să păstrezi numele „Happy Hour” atunci când vorbești despre un divorț sau o tragedie. Așa că emisiunea a fost rebotezată simplu: „La Măruță”. Oricum, invitații spuneau de ani de zile că „merg la Măruță”, nu că merg la „Happy Hour”.

Au fost ani cu audiențe mari, dar și cu suficiente derapaje cât să umpli un dosar zdravăn la CNA. PRO TV a primit amenzi pentru limbaj vulgar, încălcarea protecției minorilor și exploatarea unor cazuri sensibile. Episoadele cu Simona Senzual, Nicolae Guță, Ioana Tufaru, Oana Lis sau Corneliu Vadim Tudor au făcut mult zgomot.

Cel mai grav moment a venit în 2015, când emisiunea a difuzat fără protejarea identității un interviu cu tânăra de 18 ani violată de șapte bărbați din Vaslui. Cazul a ajuns până în Parlament și a provocat o discuție serioasă despre limitele televiziunii de tip tabloid. A fost una dintre acele situații în care goana după audiență a trecut mult dincolo de limita bunului-simț.

Tot în acei ani, lupta cu Antena 1 devenise uneori absurdă. Aceiași invitați apăreau aproape simultan la „La Măruță” și „Acces Direct”, o dată în direct și o dată într-o înregistrare. Trusturile se atacau, vedetele erau „confiscate”, iar presa apropiată Antenei a ajuns chiar să publice o fotografie cu Andra însărcinată din care Măruță fusese șters.

E destul de amuzant că omul „șters” atunci de Antena avea să ajungă, peste ani, prezentatorul uneia dintre emisiunile postului.

Emisiunea s-a mai cumințit, dar publicul s-a schimbat

După 2016, sancțiunile s-au rărit și „La Măruță” s-a îndepărtat treptat de scandalul tabloid dus la extrem. Au apărut mai multe interviuri, jocuri, momente sociale și rubrici de divertisment. Emisiunea a fost scurtată, mutată în grilă și adaptată de mai multe ori.

Măruță a rămas însă acolo, zi de zi. Asta este, probabil, cea mai mare performanță a lui. Nu neapărat un interviu anume sau o ediție cu audiență uriașă, ci faptul că a ținut în picioare o emisiune zilnică timp de 18 ani. În televiziune, unde formatele dispar uneori după trei ediții, 18 ani reprezintă o eternitate.

În 2021 a început să-și pregătească, probabil fără să știe, și viața de după PRO TV. A lansat podcastul „Acasă la Măruță”, unde a putut face interviuri mai lungi și mai relaxate decât îi permitea televiziunea. Primul invitat a fost Teo Trandafir, cea căreia îi luase locul la PRO TV în 2007 și cu care avea să concureze mai târziu, când ea prezenta „Teo Show” la Kanal D.

Între timp, publicul televiziunii îmbătrânea, vedetele nu mai așteptau o invitație la TV pentru a vorbi, iar scandalurile se mutaseră pe TikTok, Instagram și YouTube. O emisiune zilnică, în direct, cu o echipă mare, devenea greu de justificat doar prin tradiție.

De ce a fost dat afară de la PRO TV?

Aici trebuie să separăm comunicatul oficial de ceea ce se vede cu ochiul liber.

Oficial, PRO TV nu a spus niciodată că l-a concediat pe Măruță din cauza audiențelor. Pe 12 ianuarie 2026, postul a anunțat „încheierea formatului” și a vorbit despre o adaptare a strategiei de conținut la noua piață, la televiziunea clasică și la consumatorii digitali. Genul de comunicat foarte lustruit din care înțelegi că s-a luat o decizie importantă, dar nu și cine a cerut-o sau de ce.

În presă s-a scris direct că Măruță și echipa au fost puși pe liber, în cadrul unei restructurări. S-a vorbit despre audiențe în scădere și despre faptul că emisiunea nu mai era la fel de populară ca în anii de glorie.

Cifrele arată însă o situație mai nuanțată. În ianuarie 2026, „La Măruță” încă avea o medie de aproximativ 485.000 de telespectatori pe ediție. Pe publicul comercial, cel mai important pentru vânzarea reclamelor, media era în jur de 150.000. Nu era un dezastru. Emisiunea mai prindea chiar și locul întâi în unele zile. Dar nu mai domina piața, iar „Mireasa” de la Antena 1 o depășea frecvent pe segmentul comercial.

Cel mai probabil, decizia a fost rezultatul mai multor lucruri puse cap la cap: un format obosit după 18 ani, audiențe care nu mai justificau la fel de ușor costurile unei producții zilnice, schimbarea obiceiurilor publicului și dorința PRO TV de a pune pe interval programe mai ieftine.

Spun „cel mai probabil” pentru că nimeni din conducerea postului nu a prezentat public o notă de plată și o listă exactă de motive. Dar indiciul cel mai clar a venit imediat după plecarea lui. În locul unei emisiuni live de două ore, cu prezentator, reporteri, invitați, studio și zeci de oameni în echipă, PRO TV a pus seriale turcești și „Lecții de viață”. Programe mult mai ieftine, care pot fi programate fără toată bătaia de cap a unui direct zilnic.

Paradoxal, audiențele PRO TV au scăzut după mutare. Postul a pierdut aproximativ 20.000–30.000 de telespectatori la nivel național, iar pe publicul comercial media a coborât de la circa 150.000 la 115.000–120.000. În București, audiența s-a înjumătățit. Serialele pot fi însă mai profitabile dacă sunt cu mult mai ieftine decât o emisiune live. Contează nu numai câți telespectatori aduci, ci și cât te costă să-i aduci.

Așadar, formula cea mai corectă este aceasta: PRO TV a renunțat la emisiunea lui Măruță, iar colaborarea s-a încheiat abrupt, în plin sezon. Putem spune, pe românește, că a fost pus pe liber. Nu putem spune însă cu certitudine că un singur motiv — audiența — l-a dat afară.

Ce a făcut Măruță în cele șase luni fără televiziune

Ultima ediție „La Măruță” a fost difuzată pe 6 februarie 2026. Prezentatorul a plecat fără să arunce cu noroi în PRO TV și a spus că nu există nimic dramatic în spatele despărțirii. A vorbit despre o pauză, despre timp pentru familie și despre proiectele din online.

Podcastul „Acasă la Măruță” a continuat. În martie a lansat canalul „Măruță și prietenii”, unde primul proiect important a fost „Fără programare”, o emisiune cu informații medicale explicate pe înțelesul tuturor, realizată alături de medicul Marius Sava.

În mai a readus în online și „Sosurile lui Măruță”, rubrica în care invitații răspund la întrebări în timp ce încearcă sosuri din ce în ce mai iuți. Primul invitat din noua formulă a fost Radu Ciucă, fostul său coleg de la PRO TV. Ciucă ajunsese deja la „Furnicuțele”, alături de Denise Rifai, Oase, Scamă și Blană. Dacă ne uităm acum în urmă, legătura cu viitoarea emisiune de la Antena 1 era deja acolo.

Măruță a spus că a fost căutat de oameni importanți din televiziune și radio, dar nu voia să revină doar de dragul apariției pe ecran. Își dorea un program care să-i lase timp pentru familie. După aproape două decenii de direct zilnic, omul voia să-și poată duce și lua copiii de la școală. Destul de normal.

Ce este „Furnicuțele”, emisiunea pe care o va prezenta la Antena 1

„Furnicuțele” a debutat la Antena 1 pe 20 aprilie 2026, cu Denise Rifai prezentatoare. Emisiunea era difuzată de luni până vineri, de la ora 17:00, și încerca să combine interviul cu divertismentul.

Invitații treceau prin întrebări incomode, jocuri, surprize și întâlniri cu oameni din viața lor. Scamă și Blană, cele două „furnicuțe”, aveau rolul de a pune întrebările pe care publicul le-ar avea pe buze. În echipă se aflau și Oase, cunoscut din „Asia Express”, și Radu Ciucă, fostul coleg al lui Măruță.

Prima ediție, cu Raed Arafat invitat, a adunat aproximativ 425.000 de telespectatori la nivel național. Audiența Antenei 1 aproape s-a dublat pe acel interval, ceea ce nu este puțin. Totuși, postul a rămas pe locul al treilea, după PRO TV și Kanal D. Cu alte cuvinte, „Furnicuțele” a ridicat intervalul, dar nu a devenit fenomenul pe care probabil îl spera Antena 1.

Pentru sezonul al doilea, postul schimbă prezentatorul. Denise Rifai pleacă de la emisiune, dar nu pleacă din Antenă. Ea a anunțat că va lucra la un alt proiect, despre care deocamdată nu au fost oferite detalii.

Cătălin Măruță intră într-o echipă în care deja îi cunoaște foarte bine pe Radu Ciucă și Oase. Filmările pentru noul sezon încep în câteva zile, iar emisiunea va reveni în grila de toamnă. Un detaliu important este că show-ul va fi înregistrat, nu transmis zilnic în direct. Asta îi oferă exact programul mai aerisit despre care vorbea după despărțirea de PRO TV.

Este „Furnicuțele” emisiunea potrivită pentru Măruță?

Sincer, da. Cel puțin pe hârtie. „Furnicuțele” este construită din lucrurile pe care Măruță le face de peste 20 de ani: invitați cunoscuți, întrebări incomode, surprize, glume, povești personale și momente menite să circule a doua zi prin presă și pe rețelele sociale. Denise Rifai venea din zona interviurilor politice și a întrebărilor grave. A fost o alegere surprinzătoare pentru divertisment. Măruță, în schimb, nu trebuie să învețe formatul. Formatul seamănă deja cu el.

Rămâne de văzut dacă publicul își dorește și în 2026 același tip de televiziune. Numele lui Măruță poate aduce curiozitate la început și poate ridica audiența. Dar un prezentator cunoscut nu poate salva singur o emisiune dacă invitații se repetă, întrebările sunt cuminți și momentele par făcute doar ca să ajungă pe TikTok.

Există și o ironie frumoasă în toată povestea. Măruță a visat în tinerețe să ajungă la PRO TV. A stat acolo 18 ani, mai mult decât rezistă unele posturi de televiziune. PRO TV a renunțat la el și l-a înlocuit cu seriale turcești. Șase luni mai târziu, omul pe care îl considera parte din propriul ADN apare la marea rivală.

Nu știm dacă Antena 1 a dat lovitura sau doar a cumpărat un nume mare pentru o emisiune care avea nevoie de ajutor. Știm că, după aproape trei decenii de radio, TVR, Realitatea, PRO TV, podcasturi și online, Măruță ajunge pentru prima dată la Antena 1.

Vouă vă era dor de Măruță? Credeți că „Furnicuțele” i se potrivește sau era mai bine să rămână în online?

SURSE

• Cătălin Măruță revine în televiziune și a bătut palma cu Antena 1 – Paginademedia
• Poveștile lui Cătălin Măruță înainte de PRO TV – Paginademedia
• Final de epocă la PRO TV: 18 ani între ratinguri și sancțiuni CNA – Paginademedia
• Analiză de audiență: PRO TV cu și fără Cătălin Măruță – Paginademedia
• Cătălin Măruță a adus milioane de euro PRO TV încă din primii ani – Paginademedia
• Anunțul oficial privind încheierea emisiunii „La Măruță” – Paginademedia
• Cătălin Măruță se întoarce la „Tonomatul DP2” – Adevărul, 2006
• Cătălin Măruță pleacă de la TVR la PRO TV – HotNews, 2007
• Noul proiect online „Măruță și prietenii” – Paginademedia
• Audiențele primei ediții „Furnicuțele” – Paginademedia